O noapte alba

Noapte ...aproape alba. La ora doua, in toiul noptii, cum se zice, s-a 
declansat alarma unei masini, din parcarea din fata blocului. Alarma 
sanatoasa, stridenta, cred ca a trezit toate blocurile din jur. Abia spre 
ora cinci, in zorii zilei, a reusit politia sa remedieze situatia.
Sa suferi de insomnie, din cauza unui om caruia putin ii pasa ca traieste 
in mijlocul unei comunitati. A lasat masina aici, cand el locuieste la zece 
blocuri distanta!
E evident acest lucru: tehnica moderna, indiferent de destinatia ei, e 
zgomotoasa. De la masina de tuns iarba si pana la telefonul mobil, totul 
polueaza sonor. Spui tehnica, spui modernitate, spui tehnologie avansata - 
si spui zgomot si galagie. Daca nu produce un cat de mic zgomot, orice  
bun modern e lipsit de importanta. N-are nicio valoare.
Exista oameni care nu pot sa doarma, daca televizorul sau radio-ul nu sunt 
deschise. Oamenii acestia au nevoie de galagie, in somn duc lipsa agitatiei 
de peste zi. Linistea, binefacatoarea liniste, ii deprima si le provoaca insomnii.
M-am culcat in zori, la sase dimineata.
Nu am dormit prea mult, ca au pornit sa urle alte utilaje moderne: cele de pe 
santierul din fata blocului. Pentru trei tevi si o groapa de nici zece metri 
lungime, meseriasii astia lucreaza de aproape doi ani de zile.
O noapte alba, dar si o mica consolare: am citit mai bine de jumatate din 
cartea Parintelui Mitropolit Nicolae, ,,Farmecul scrierilor patristice".
Inca o noapte alba...si termin cartea!

stefan s. 07 septembrie 2012