luni, 3 septembrie 2012

O fila rupta


Dintr-un intreg caiet am pastrat o singura fila.
Da, am aruncat caietul si am oprit o singura fila, al carui continut 
il notez aici:
~Pentru mine, o zi in care nu am privit cerul e o zi pierduta.
~Intrebare (in Faustul lui Goethe): Sarmane drac, ce-mi poti tu da?
Raspuns (la Sfintii Parinti): Suferinta!
~Sa urmam, in toate, calea de mijloc (via aureia).
Uti, non abuti, Uz, nu abuz! cum spunea latinul.
Dar si Parintele Arsenie Boca: Nici abuz, dar nici refuz!
~M-am dumirit de ce-mi plac slujbele religioase: fiindca sunt un 
amestec divin de muzica si poezie.
~,,Cain e primul cobai a lui Dumnezeu" - Valeriu Cristea in ,,Spatiul 
in literatura". Unii cred ca Dumnezeu se comporta cu oamenii asa 
cum se comporta Pavlov cu cainii sai!
Iov a fost un...cobai? Un personaj de laborator?
~,,Orice inger este terifiant" - Rilke in ,,Prima elegie druineza".
Un inger, intr-o odaie, ar fi ca o raza de soare aparuta, pe 
neasteptate, noaptea!
~A devenit un lucru firesc sa te comporti nefiresc.

Pe fila asta rupta exista si un desen: o clepsidra; alaturi, o mana,
cu un stilou intre degete; o carte.
Mazgaleli, ce de mazgaleli!
Are dreptate L.: Cati pomi s-or fi taiat, pentru hartia pe care o
consumi tu!
Si la ce folos? ma intreb.

stefan s.
03 septembrie 2012

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu