miercuri, 26 septembrie 2012

Jurnal, 4, Dimineata cu tigani


                   Vineri, 17 august 2012
Toata dimineata mi-am petrecut-o in compania unor tigani caldarari.
I-a bagat tata in curte, sa-i repare un ceaun. Tiganul, mare si greu, 
mesterea la ceaun si vorbea despre Dumnezeu. Eu sunt pocait, zicea,
eu stiu ca Dumnezeu ma vede si cand fur si cand muncesc...- N-ar 
fi mai bine, zic eu, sa te vada numai muncind? - Ba da, sefule, dar ai 
vazut matale tigan care sa nu fure? Macar asa, de ochii lumii!
Tiganca nu e pocaita, inca n-a simtit chemarea. A mancat o poala de 
prune si a scuipat samburii prin toata ograda. Fiul lor, nepocait si asta,
la vreo 25 de ani, s-a catarat in cei doi meri din fata casei, a umblat 
prin gradina - ce-o fi ciordit de pe-acolo, numai el stie.
Au cerut legume, au cerut fructe, au cerut bani; au cerut fasole boabe, 
dar n-au primit. La urma, au cerut si cate o cafea. Au baut-o incet, 
tiganeste, asa cum ii e bine sa-i tihneasca omului gospodar.
- Ce-i, dom'le, graba asta? Eu nu m-am grabit niciodata...si uite ca l-am 
desoperit pe Dumnezeu. (Filosof mare, tiganul!).
Tiganul propovaduia , si tata ii raspundea pe alt limbaj, cel politic.
Tiganul vorbea de Dumnezeu, tata...de Basescu; nu prea se intelegeau 
amandoi. Cand a vazut tiganul cum sta treaba cu misionarismul lui, dupa 
ce si-a umplut burta, a dat semnalul de plecare. In tiganeste, bineinteles!
- Bunicule, asa i-a zis lui tata, miercuri iti aduc ceaunul promis.
A plecat, dar a uitat sa precizeze in care miercuri. S-a mai intors din drum, 
o singura data, sa culeaga cateva prune. Si sa ne intrebe tiganca: Da', 
sarmale nu v-au ramas de la hram?
Tata, in poarta, ganditor, a ramas uitandu-se dupa ei. Cam ii parea rau 
dupa banii aruncati in vant. I-am spus, ca sa-l consolez: data viitoare sa-i 
inviti in casa, sa fie ospitalitatea deplina!
Sa nu uit: Scrisoarea a IV-a, Greierele din fereastra.
E tot racoare. In dormitorul lor, batranii mei fac focul in soba; eu refuz.
Vreau sa dorm sub plapuma, la racoare, ca prea m-am perpelit intre 
betoanele din Bucuresti.
Citit din Hector Malot si din Psaltire. Peste sat s-a asezat o seara 
imbietoare de lungi taclale si dulci reverii...

stefan s.
26 septembrie 2012

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu