Nopti tropicale, bine ati venit!

Suntem la jumatatea lunii iulie.
Noaptea canta greierii, ziua - ciresarii sau cicadele. Cantec 
neintrerupt si caldura, cat cuprinde!
Verile blande, verile de altadata, au devenit de mult amintire.
Mi-e dor de ele, asa cum mi-e dor  - vorba poetului - de 
zapezile de altadata, cele din copilarie.
Dupa asemenea calduri nu m-as mira ca, la prima ploaie, sa 
vad cum rasare in gradina blocului un bananier, iar pe cheiul 
Dambovitei, sa faca umbra cativa palmieri sau cocotieri.
Prea s-au schimbat toate; nici oamenii nu mai sunt ce au fost 
altadata, nici natura nu mai este aceeasi. Din ce in ce verile 
sunt mai toride si oamenii tot mai nepasatori fata de natura.
Acuzam natura de tot felul de ifose si capricii uitand ca in cea 
mai mare parte vina e a noastra, a oamenilor.
Ieri a fost cea mai calduroasa zi a anului: 40 de grade, la umbra!
Blocurile din Bucuresti au devenit adevarate cuptoare; in ele ne 
perpelim ca puii rumeniti la rotisor.
Caldura ziua, caldura noaptea. Cu caldura sufleteasca stam mai 
prost...
Nopti tropicale, bine ati venit!


16 iulie 2012