Tinerii cei de toate zilele

Pe strada, doua pustoaice mancau din acelesi mar.
- Nu mai vreau...Mananca-l, tu, pe tot!
Tot pe strada, cu doua zile in urma, doua pustoaice fumau 
din aceeasi tigara.
- Tu te droghezi?
- Da.
- Si eu.
Nici macar nu s-au jenat ca le-am auzit. 
In lumea de astazi, acest dialog pare firesc; in vremea 
copilariei mele, ar fi fost o absurditate.
Dintotdeauna tinerii au fost ranile deschise ale oricarei 
societati.
Comunismul ne droga pe noi, tinerii de atunci, cu altfel de 
metode: cele ideologice. Gustai din drogul comunismului 
inca de mic copil. Soimul patriei era primul expus...Urma 
pionierul, apoi utecistul si comunistul de maine.
Toboganul vietii te arunca treptat in marasmul unei societati 
despre care erai indocrinat sa crezi ca era cea mai buna 
din lume.
Societatea de astazi pare mai nepasatoare din punct de 
vedere ideologic. Cu unele exceptii, traim democratia asa 
cum ne taie capul. Si, asa cum se intampla dintotdeauna, 
pana se aseaza lucrurile, daca se mai aseaza vreodata, 
cobaii experimentelor sociale sunt tinerii.
Ce tineri frumosi avem!
Pacat ca mana societatii noastre nu-i indeajuns de ocrotitoare!


5 iunie 2012