Portrete de familie

Duminica Tuturor Sfintilor.
Sfintii sunt portretele noastre de familie, cu care noi, crestinii, 
ne impodobim interiorul sufletului. 
Un sfant  se aseamna cu cineva drag, caruia ii poti vorbi si 
care, intr-un limbaj cunoscut dor de tine si el, iti raspunde.
Cel mai greu e sa stabilesti legatura, sa infiripezi si sa dezvolti 
dialogul. Dupa aceea, comunicarea decurge de la sine.
Ca sa poti vorbi cu sfintii, sa poti stabili o legatura cu vesnicia 
lor, ai nevoie de rugaciune. O rugaciune curata, din inima, o 
rugaciune asemanatoare unui sfat de taina intre doi prieteni 
ca doua suflete pereche.
Cat de necesara e o legatura intre tine si Sfantul tau ocrotitor...
Intre tine si un prieten din suita lui Dumnezeu!
In existenta lui lumeasca, omul are o permanenta nevoie de 
sprijin si de ajutor.
"N-am om!", a strigat paraliticul din Evanghelie.
Noi, cei din epoca crestinismului, nu mai suferim de aceasta 
neputinta lumeasca. Noi avem OM, pe Hristos, Cel din 
mijlocul sfintilor si a prietenilor Sai.
Iar prietenii lui Hristos pot fi si prietenii nostri, fiindca 
crestinismul e o mare familie dincolo de vremuri si de timp.
De un singur lucru avem nevoie: intr-un ragaz de liniste si 
detasare lumeasca sa urnim, spre o fireasca implinire, 
sufletul la rugaciune.
Rugaciunea nu cunoaste hotare, rugaciunea uneste inimi 
si desavarseste vesnicii. Rugaciunea este limbajul comun 
din casa noastra comuna: Ortodoxia.


10 iunie 2012