Ninge dinspre copilarie

De cate ori ninge, ma gandesc la copilarie. 
Oamenii mari, asta e un mare defect al lor, uita de copilarie. 
De pilda, iata discutia a doi oameni mari, la care am fost  
nevoit sa asist intr-un mijloc de transport in comun: 
- Nici anul asta nu-ti cumperi brad, de Craciun? 
- Nu, nu-mi place bradul in casa...Ce, sunt padurar? 
Daca n-are copii...Nici copii n-are, si a mai si uitat ca macar 
o data pe an e nevoie sa mai fii copil! 
In schimb, oamenii mari se gandesc la altele de Sarbatori: 
- Craciunul, fara o bauta strasnica, e o porcarie! O sa vorbesc 
cu doctorul meu, poate-mi ingaduie...(tot intr-un mijloc de 
transport in comun am auzit-o). 
A nins strasnic, e frig si se apropie Craciunul. 
Ajunsi oameni in toata firea uitam un mare adevar: Craciunul, 
printre altele, este si o sarbatoare a copilariei retraite! 
De cate ori ninge...ninge si dinspre indepartata noastra copilarie.

stefan s.
13 decembrie 2012, in postul Craciunului