Ieri a fost ziua Sfintei Mucenitei Ecaterina. O tanara fecioara
care, la varsta de 18 ani, se putea dedulci de toata intelepciunea
lumeasca. L-a descoperit pe Hristos, si atunci a inteles ca fara
Dumnezeu intelepciunea lumii nu ajuta la nimic.
Aruncata fiind in temnita, Sfanta mucenita a fost lasata sa
flamanzeasca. I s-a aratat Sfantul Arhanghel Mihail, ca sa o
incurajeze inaintea chinurilor ce urma sa le primeasca. Apoi, insusi
Hristos ,,avea purtare de grija de dansa si-i trimitea in toate zilele
hrana printr-o porumbita", ba chiar a ,,cercetat-o cu mare slava si
cu multe cete ceresti". Deci, o fecioara primeste hrana de la
Hristos printr-o porumbita. Cat putea sa duca in cioc o porumbita?
Cativa dumicati...Dar hrana aceea era satioasa, ca venea de la
Hristos.
Se mai spune in viata Sfintei mucenite ca, la sfarsitul patimirii ei,
,,moastele le-au luat in acel ceas sfintii ingeri, precum s-a vazut de
credinciosii cei vrednici si le-au dus cu cinste in Muntele Sinai".
Ratiunea omului de azi, chiar si crestin fiind, refuza astfel de povesti.
Ratiunea umana refuza multe, ea punandu-se impotriva multor fapte
ale credintei. Ratiunea sustine indoiala si necredinta, desi ea ar trebui
sa sprijine taman acea intelepciune intru Hristos la care s-a facat
partasa inteleapta mucenita Ecaterina.
Ratiunea ar trebui sa ne inalte, nu sa ne coboare de pe scara credintei.
stefan s.
26 noiembrie 2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu