Recunostinta este o floare rara, asa se spune in popor.
Din cei zece leprosi, pe care Hristos i-a vindecat, doar
unul s-a intors sa-i multumeasca. Si acela era de alt neam,
spune Sfanta Scriptura. (Aceasta a fost Evanghelia zilei
de astazi).
Recunostinta este o mare virtute. N-o poti avea, daca
inima ta e impietrita, daca sufletul tau e intinat. Ar trebui
sa fim recunoscatori tuturor, mai ales binefacatorilor nostri.
Cu o seara inainte am citit o poveste a Selmei Lagerlof. In
Ajunul Craciunului, un batran s-a ratacit in padurea inghetata.
Cu siguranta ca ar fi murit de frig, daca nu ar fi dat peste
barlogul unui urs. Ursul, fiinta salbatica, l-a ,,gazduit" si la
incalzit peste noapte. A doua zi era Craciunul. Si traditia
spunea - pagan obicei ! - ca in aceasta zi trebuia vanat un urs,
pentru binele intregii comunitati. S-a nimerit ca vanatorii
sa incolteasca tocmai pe ursul cel ,,milostiv". Si ursul, vazand
nerecunostiinta omului, l-a ucis chiar pe batranul pe care l-a
ajutat sa nu moara de frig.
In orice poveste se gaseste o lectie de viata, fiindca viata e in
tot si in toate.
stefan s.
20 ianuarie 2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu