Inainte vreme oamenii isi trimeteau scrisori, isi asterneau
gandurile pe hartie. Scrisul unei scrisori era o zabava placuta,
ca sa nu mai zic de cititul ei.
De cand s-a inventat telefonul, mai ales cel mobil, oamenii
vorbesc tot mai mult si scriu din ce in ce mai putin.
A scrie inseamna si a cugeta, a vorbi mult inseamna a pierde
vremea, a discuta nimicuri. Inseamna risipire si ...vorba in vant!
A asterne un cuvant pe hartie, invaluindu-l in tacerea unui gand,
inseamna ati mobiliza putin cugetul. Ceva din sufletul tau va fi
imprumutat hartiei si trimis departe, spre limanul unei altei linisti
din sufletul celui care citeste.
Oamenii vorbesc tot mai mult si mai inutil. Vorbele lor au ingreuiat
cerul de deaupra lumii. Si cu cat vorbesc mai mult, cu atat se
inteleg mai putin!
A scrie inseamna regasire, inseamna, in primul rand, intalnirea ta
cu tine insuti si mai apoi cu cel aflat departe de sufletul tau.
De cat timp n-ati mai primit o scrisoare? Sau, altfel formulata
intrebarea: De cat timp n-ati mai scris o scrisoare?
stefan s.
5 februarie 2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu